Kako zaštititi naše bankovne bankovne račune (phishing prevare)

Periodično smo napadnuti porukama e -pošte “vrlo važan” ili to zahtijeva “Povećana pažnja” od nekih banci, neke koje nemamo ni ili bismo ikada imali Revizori. U ovom ćete članku pronaći korisne savjete kako zaštititi naše bankovne račune bankarstva.

Najvjerojatnije niste stranci pojmova “mrežno bankarstvo” i “internetsko bankarstvo“. Koriste sve banke, a kroz ove alate se slijede Preusmjeravanje nekih operacija Od Ghisee, do specifičnih prijava banaka i do računa na mreži.
Adevarul e ca este mult mai comod sa ne verificam un status al tranzactiilor,, soldul unui cont ili ratele, cu ajutorul unei aplicatii mobile sau accesand contul online. Decat sa facem un drum pana la banca, sa stam la cozi si sa avem de semnat diverse documente, operatiunile te pe telefonul mobil si cele online sunt mult mai simple, insa implica si anumite riscuri. In special pentru cei creduli si cei care nu au “cultura online“.

Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar sunt foarte multi cei care daca stiu sa-si faca un cont de Facebook sau daca stiu sa acceseze o pagina web, au impresia ca sunt experti in IT.
Partea mai proasta este ca si politica de marketing a bancilor incurajeaza utilizatorii sa foloseasca conturile online si aplicatiile de mobile banking, aratandu-le cat de simplu si cat de putin timp dureaza sa transferi niste bani dintr-un cont in altul sau sa faci niste plati online. Se scot in evidenta numai avantajele acestor unelte, insa nu se spune mai nimic si de riscurile care sunt expusi utilizatorii neexperimentati.
Acestia din urma pot fi tinte sigure ale inselaciunilor online. Cea mai frecventa forma este phishing-Ul.

Što krađu identiteta znači i kako zaštititi naše bankovne račune od internetskih prijevara? Lažne prevare

Este o forma de infractiune online, care consta in obtinerea unor date confidentiale, kao datele de acces online banking, conturi ale procesatorilor de plati online (Paypal) ili date ale cardurilor bancare.

Cea mai frecventa metoda de inselaciune este prin intermediul unor mesaje venite pe e-mail, care par a fi trimise din partea bancilor. In aceste mesaje ni se cere sa accesam de urgenta contul online banking pentru a actualiza diverse date sau culmea, pentru a face anumite modificari de securitate. In realitate, link-ul care este trimis in mesajul venit pe e-mail, ne trimite catre o pagina web falsa. O pagina web care copiaza in mare parte pagina web reala a bancii. In acest fal utilizatorul care este mai putin experimentat va fi pacalit destul de usor. fiind convins ca mesajul este real iar website-ul pe care a intrat este cel al bancii la care are cont. Se apuca si introduce datele personale. Primul pas ar fi numele de utilizator si parola aferenta contului de online banking. Ce nu stie utilizatorul, este ca acele date nu ajung la banca, ci la un infractor care le va folosi pe site-ul real al bancii, pentru a efectua tranzactii cu banii utilizatorului pacalit. Simplu, nu? Daca dupa falsa autentificare mai sunt cerute si datele de card, incluzand numele titularului, numarul cardului si CVV-ul, atunci problema este si mai grava. Inca mai sunt pe piata card-uri care nu au securizare 3D si pot fi folosite foarte usor de oricine are datele mentionate anterior.

• Kako se zaštititi pred hakerima i cyber napadima
• Kaspersky Internet sigurnost – Optimizacija
• Kako zaštititi naš Windows PC Ransomware deaktiviranjem SMBV1
• Kako možemo izbrisati račune i identitet stvoren na mreži
• Kako saznati želi li web mjesto (web stranica) ukrasti podatke o našoj bankarskoj kartici ili je pouzdana? Platite sigurno!

Ca prima masura de protectie, este atentia sporita atunci cand primim un astfel de mesaj. Sa fim atenti de pe ce adresa a fost trimis, sa vedem sursa mesajului si mai ales sa verificam link-ul pe care dam click. Link-ul care ne duce pe site-ul bancii.

Iata mai jos un exemplu concret de phishing via e-mail, in care sunt vizati clientiiOTP Bank Romania.

Se primeste un mesaj cu urmatorul continut:

Mesajul este formulat suficient de bine incat sa duca pe cineva in eroare, iar antetul cu sigla OTP Bank adauga un plus de incredere pentru cei care nu se pricep foarte bine sa citeasca un mesaj primit pe e-mail.
Partile suspecte apar abia cand citim si partea de sus a corespondentei, unde la adresa de “reply” este trecut “[email protected]“. Putin probabil ca o banca sa foloseasca un nume de domeniu e-mail care nu are nici o legatura cu numele bancii sau cu numele de domeniu al website-ului oficial al bancii.sarvayoga.org ar trebui sa ne trezeasca din start prima suspiciune ca acest mesaj nu este ceea ce pare.

Daca deschidem sursa completa a mesajului, putem sa identificam serverul de pe care acesta a fost trimis.

In acest moment ar trebui sa fie foarte clar ca acest mesaj nu este trimis de banca. Datele de identificare ale serverului de pe care s-a receptionat mesajul, nu are nici cea mai mica legatura cu OTP, iar mesajul trebuie raportat ca SPAM si ignorat total. Možete ići još dalje, najaviti policiju ili obavijestiti obavještavanje banke o pokušaju prijevara.
Pa ako pažljivo čitamo “mail header” Limenki Zaštitimo naše bankovne račune na mreži.

Sljedeći korak koji ga preporučujemo samo ako imate Vatrozid i dobro razvijen antivirus, opet znanje o tome da prevlada prosječnu razinu.

Išao sam na vezu navedenu u e -pošti iz čiste znatiželje. Znajući da će najvjerojatnije uslijediti web stranica u kojima će se zatražiti povjerljivi podaci, htio sam vidjeti maštu kriminalaca i što su mogli učiniti.

Ispod imate snimku zaslona web stranice koju sam preusmjerio iz poruke:

Je web stranica identična “otpdirekt.ro“, jedna od službenih internetskih bankarskih stranica OTP -a, samo kao gornja adresa, URL, ne pripada banci. PCITALIASRL.IT, je naziv domene na kojem se izrađuje klon OTP stranice, a ako ovdje unesete svoje osobne podatke, sigurno ćete biti oštećena budućnost.

Kako razlikujemo stvarnu web stranicu banke i lažne, koja se koristi za internetsku prijevaru?

Vrlo je jednostavno. Sve web stranice banaka i oni koji nas pitaju povjerljive podatke moraju biti popraćene SSL certifikatom.
Ovaj se certifikat može vidjeti vrlo lako na web adresi (URL). U gornjem primjeru, čak i ako lažna stranica koristi SSL certifikat (ima zaključavanje ispred web adrese), ne registrira ga OTP banka.

Prava stranica banke prikazat će se na web adresi, valjanom SSL certifikatu, napisanom zelenom, u kojoj se pojavljuje puno ime banke.

Slijedeći ove sigurnosne elemente, lako možemo izbjeći da postanemo žrtva internetske prevare.

Ciljane tim vremenskim napadima krađe identiteta su posebno velike banke, koje imaju veliki broj kupaca i koji uvelike promoviraju svoje internetske usluge. BRD,, BCR,,Raiffeisen banka,, Banca Transilvanija, itd.